Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele namestnic:

naméstnic1, naméstnici, s.m. (înv.) locțiitor sau reprezentant al unui funcționar într-o funcție importantă (laică sau bisericească); mandatar.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme



naméstnic2, -ă, adj. (înv.) 1. de rang inferior, subordonat. 2. care se comportă necivilizat; brutal, bădăran, grosolan.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme

naméstnic și -snic m. (vsl. na-mĭestĭnikŭ, rus. namĭestnik, d. mĭesto, loc. V. namestie). L.V. Locotenent, vicar, reprezentant. – Și nă- și ne-.
Sursa: Dicționaru limbii românești

!naméstnic (înv.) (-mest-nic) s. m., pl. naméstnici
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

NAMÉSTNIC, namestnici, s. m. (Înv.) Locțiitor sau reprezentant al unui funcționar într-o funcție importantă (laică sau bisericească). [Var.: namésnic s. m.] – Din sl. namĕstĕnikŭ.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)