NÁFTA s. f. esență nerafinată, ușoară sau grea, materie primă la cracarea hidrocarburilor; (impr.) petrol brut, țiței. (< fr. naphta)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
NAFTA (North American Free Trade Agreement), acord de liber schimb încheiat, pe baza tratatului dintre S.U.A. și Canada de la 1 ian. 1988, între Canada, Mexic și S.U.A. (17 dec. 1992) ce prevedea eliminarea treptată, în decurs de 15 ani, a restricțiilor privind comerțul și investițiile dintre cele trei țări.
Sursa: Dicționar enciclopedic
NÁFTĂ s.f. (Chim.) Corp solid rezultat din amestecul diferitelor hidrocarburi. [< fr. naphte, cf. gr. naphtha – bitum].
Sursa: Dicționar de neologisme
náftă s. f. – Petrol brut. – Var. naft. Sl. nafta ‹ mgr. νάφτα, lat. naphta, din per. neft (sec. XVI) și var. prin intermediul tc. neft; reactualizat prin fr. naphte.Sursa: Dicționarul etimologic român NÁFTĂ (‹ fr.) s. f. (CHIM.) Amestec de hidrocarburi produse prin distilarea petrolului la temperaturi de 60-120ºC (n. ușoară, folosită ca solvent) sau 120-150ºC (n. grea, combustibil utilizat pentru încălzire, iluminare ș.a.) V. și gazolină.Sursa: Dicționar enciclopedic náftă (înv., reg.) s. f., g.-d. art. náfteiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită NÁFTĂ s. f. (Înv. și reg.) Petrol brut; petrol lampant. [Var.: naft s. n.] – Din sl. nafta, ngr. náftha.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)