NADÍR s. n. (Astron.) Punct de pe bolta cerească, opus zenitului, situat la intersecția verticalei locului la care ne referim cu emisfera cerească inferioară. – Din fr. nadir.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a NADÍR s.n. Punct de pe bolta cerească diametral opus zenitului, situat la intersecția verticalei unui punct de observație cu suprafața bolții cerești din emisfera opusă. [< fr. nadir, cf. ar. nadir – opus].
Sursa: Dicționar de neologisme
NADÍR s. n. punct diametral opus zenitului, la intersecția verticalei locului cu bolta cerească din emisfera opusă. (< fr. nadir)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
* nadír n., pl. urĭ (fr. nadir d. ar. nadhir, apus). Astr. Punctu ceruluĭ care e direct supt picĭoarele noastre, în opoz. cu zenit.
Sursa: Dicționaru limbii românești
nadír s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită nadir n. Astr. punctul cerului care este direct sub picioarele noastre [opus zenitului].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
NADÍR s. n. (Astron.) Punct de pe bolta cerească, opus zenitului, situat la intersecția verticalei locului cu emisfera cerească inferioară. – Din fr. nadir.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)