MĂSÁR, (1) măsari, s. m., (2) măsare, s. n. (Reg.) 1. Tâmplar, dulgher. 2. Față de masă. – Masă2 + suf. -ar.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a măsár m. (după germ. tischler, d. tisch, masă). Trans. Barb. Tîmplar.
Sursa: Dicționaru limbii românești
măsár1 (tâmplar) (reg.) s. m., pl. măsáriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită măsár2 (față de masă) (reg.) s. n., pl. măsáreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită măsar m. Tr. tămplar. [Modelat după nemț. TISCHLER].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
MĂSÁR, (1) măsari, s. m., (2) măsare, s. n. (Reg.) 1. S. m. Tâmplar, dulgher. 2. S. n. Față de masă. – Masă2 + suf. -ar.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) MĂSÁR, (1) măsari, s. m., (2) măsare, s. n. (Reg.) 1. Tâmplar, dulgher. 2. Față de masă. – Masă2 + suf. -ar.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
măsár m. (după germ. tischler, d. tisch, masă). Trans. Barb. Tîmplar.
Sursa: Dicționaru limbii românești
măsár1 (tâmplar) (reg.) s. m., pl. măsáriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită măsár2 (față de masă) (reg.) s. n., pl. măsáreSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită măsar m. Tr. tămplar. [Modelat după nemț. TISCHLER].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
MĂSÁR, (1) măsari, s. m., (2) măsare, s. n. (Reg.) 1. S. m. Tâmplar, dulgher. 2. S. n. Față de masă. – Masă2 + suf. -ar.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) MÂSẤR v. misir.Sursa: Dicționar enciclopedic