MULURÁ vb. I. tr. A executa muluri. [< fr. moulurer].
Sursa: Dicționar de neologisme
MULÚRĂ, muluri, s. f. Profil arhitectural cu funcție ornamentală. – Din fr. moulure.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
MULÚRĂ s.f. Element decorativ în relief făcut pe suprafața unui zid. [< fr. moulure].
Sursa: Dicționar de neologisme
MULÚRĂ s. f. element decorativ în relief pe suprafața unui zid, unei mobile, la turnarea unei piese ornamentale. (< fr. moulure)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
mulúră s. f., g.-d. art. mulúrii; pl. mulúriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită