MORACÉE, moracee, s. f. (La pl.) Familie de plante lemnoase, rareori erbacee, cu frunze alterne, întregi sau lobate, cu flori dispuse în inflorescențe și fructe nucule, achene sau drupe, reunite într-un fruct compus; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. – Din fr. moracées.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a MORACÉE s.f.pl. (Bot.) Familie de plante apetale din regiunile calde, cuprinzând dudul, smochinul etc.; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. [< fr. moracées].
Sursa: Dicționar de neologisme
MORACÉE s. f. pl. familie de plante apetale din regiunile calde: dudul, smochinul etc. (< fr. moracées)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
moracée s. f., art. moracéea, g.-d. art. moracéei; pl. moracéeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită