Am găsit 28 de definiții pentru cuvantul/cuvintele monitor:

MONITÓR3, -OÁRE s. m. f. 1. elev mai în vârstă și mai capabil care, în anumite sisteme de învățământ, îl ajută pe învățător în predare și în menținerea ordinii. 2. supraveghetor (în munca expusă radiațiilor ionizate). II. s. n. titlu al anumitor ziare sau publicații periodice. (< fr. moniteur, lat. monitor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme



MONITÓR2 s. n. 1. (telec.) receptor, difuzor sau alt aparat pentru a controla calitatea emisiunilor de radio și televiziune. 2. (inform.) program de control care permite supravegherea mai multor programe fără legătură între ele, într-un ordinator. 3. (tehn.) aparat care dirijează, coordonează sau supraveghează. ♦ ~ cardiac = aparat automatic care supraveghează activitatea inimii. ◊ aparat de control sau de semnalizare a radiațiilor ionizate; dozimetru de control. 4. supervizor. (< engl. monitor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

MONITÓR1 s. n. navă fluvială de tonaj mic, cuirasată, cu artilerie grea, destinată luptei împotriva obiectivelor de pe mal. (< fr. monitor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

MONITÓR1, monitoare, s. n. Navă fluvială de război, blindată, de tonaj mic, cu tunuri protejate cu turele. – Din fr. monitor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

MONITÓR2, -OÁRE, monitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. (Ieșit din uz) Elev sau elevă care menținea ordinea și disciplina în clasă, în lipsa profesorului. ♦ Elev foarte bun la învățătură, care ajuta pe profesor la predare (instruind o grupă de elevi). 2. S. n. Aparat de control al unei instalații de telecomunicații, care urmărește imaginea proiectată de aparatele de luat vederi. 3. S. n. (Urmat de determinări) Titlu dat unor periodice (oficiale). – Din fr. moniteur, lat. monitor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

MONITÓR, -OÁRE s.m. și f. 1. Elev care, în anumite sisteme de învățământ, este pus să învețe sau să supravegheze un număr de elevi, colegi de ai săi. 2. Supraveghetor (mai ales în munca expusă radiațiilor ionizate). // s.n. Titlu al anumitor ziare sau publicații periodice. [< fr. moniteur, cf. lat. monitor].
Sursa: Dicționar de neologisme

MONITÓR1 s.n. Navă de război cuirasată, prevăzută cu artilerie grea. [< fr. monitor].
Sursa: Dicționar de neologisme

MONITÓR2 s.n. 1. (Telec.) Receptor, difuzor sau alt aparat folosit pentru a controla calitatea emisiunilor de radio sau televiziune. 2. Aparat de control sau de semnalizare a radiațiilor ionizate; dozimetru de control. 3. Supervizor. [Cf. engl., it. monitor].
Sursa: Dicționar de neologisme

MONITÓR1 (‹ fr.) s. n. Navă de luptă, de tonaj mic (500-600 t), blindată și înarmată cu 3-4 tunuri de calibru 100-200 mm. Este unul dintre primele nave militare blindate destinate atacurilor de artilerie în zona litorală. În dotare până la al doilea război mondial.
Sursa: Dicționar enciclopedic

MONITÓR2, -OÁRE (‹ fr., lat.) s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. (În sistemul Bell-Lancaster) Elev foarte bun la învățătură, care ajută pe învățător la predare, instruind o grupă de elevi. ♦ (În trecut) Elev care menținea ordinea și disciplina într-o clasă ♦ Persoană care învață sau supraveghează pe cei ce doresc să practice schi-ul. 2. S. n. Aparat de control al unei instalații de telecomunicații, folosit în exploatare (ex. în regia studioului de televiziune, imaginea trimisă de camera de luat vederi este urmărit de regizor pe un m. de control). 3. S. n. Titlu dat unor publicații periodice oficiale. 4. S. n. Componentă a computerului, reprezentând ecranul acestuia. 5. S. n. (MED.) Sistem de control și avertizare, ale cărui semnale sunt reproduse pe un ecran pentru supravegherea funcțiilor importante ale corpului (tensiunea, pulsul, respirația, temperatura etc.) în tratamentul intensiv, pe parcursul unei operații sau în terapia Röntgen.
Sursa: Dicționar enciclopedic

*monitór, -oáre s. (lat. mónitor, -óris, d. monére, a sfătui, a înștiința. V. monițiune, monetă, mustru). Elev pus să ție [!] liniștea într´o clasă orĭ să-ĭ ajute la studiĭ pe ceĭ slabĭ. S. n., pl. -oare. Titlu unor ziare, maĭ ales oficiale: Monitoru Oficial. Mar. Un fel de bastiment fluvial (și, une-orĭ, și marin) chĭurasat, între încrucișător și contratorpilor (numit așa după un vestit bastiment al Statelor Unite în războĭu de secesiune, de la 1860-65, și construit de ingineru american Erickson). V. aviso, vedetă.
Sursa: Dicționaru limbii românești

monitór1 (persoană) s. m., pl. monitóri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

monitór2 (navă, periodic, aparat, program) s. n., pl. monitoáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

monitor m. elev mai înaintat decât ceilalți și care instruiește pe camarazii săi. ║ n. 1. titlu de ziar: Monitorul oficial; 2. bastiment de răsboiu.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

MONITÓR3, -OÁRE s. m. f. 1. elev mai în vârstă și mai capabil care, în anumite sisteme de învățământ, îl ajută pe învățător în predare și în menținerea ordinii. 2. supraveghetor (în munca expusă radiațiilor ionizate). II. s. n. titlu al anumitor ziare sau publicații periodice. (< fr. moniteur, lat. monitor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

MONITÓR2 s. n. 1. (telec.) receptor, difuzor sau alt aparat pentru a controla calitatea emisiunilor de radio și televiziune. 2. (inform.) program de control care permite supravegherea mai multor programe fără legătură între ele, într-un ordinator. 3. (tehn.) aparat care dirijează, coordonează sau supraveghează. ♦ ~ cardiac = aparat automatic care supraveghează activitatea inimii. ◊ aparat de control sau de semnalizare a radiațiilor ionizate; dozimetru de control. 4. supervizor. (< engl. monitor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

MONITÓR1 s. n. navă fluvială de tonaj mic, cuirasată, cu artilerie grea, destinată luptei împotriva obiectivelor de pe mal. (< fr. monitor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

MONITÓR1, monitoare, s. n. Navă fluvială de război, blindată, de tonaj mic, cu tunuri protejate cu turele. – Din fr. monitor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

MONITÓR2, -OÁRE, monitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. (Ieșit din uz) Elev sau elevă care menținea ordinea și disciplina în clasă, în lipsa profesorului. ♦ Elev foarte bun la învățătură, care ajuta pe profesor la predare (instruind o grupă de elevi). 2. S. n. Aparat de control al unei instalații de telecomunicații, care urmărește imaginea proiectată de aparatele de luat vederi. 3. S. n. (Urmat de determinări) Titlu dat unor periodice (oficiale). – Din fr. moniteur, lat. monitor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

MONITÓR, -OÁRE s.m. și f. 1. Elev care, în anumite sisteme de învățământ, este pus să învețe sau să supravegheze un număr de elevi, colegi de ai săi. 2. Supraveghetor (mai ales în munca expusă radiațiilor ionizate). // s.n. Titlu al anumitor ziare sau publicații periodice. [< fr. moniteur, cf. lat. monitor].
Sursa: Dicționar de neologisme

MONITÓR1 s.n. Navă de război cuirasată, prevăzută cu artilerie grea. [< fr. monitor].
Sursa: Dicționar de neologisme

MONITÓR2 s.n. 1. (Telec.) Receptor, difuzor sau alt aparat folosit pentru a controla calitatea emisiunilor de radio sau televiziune. 2. Aparat de control sau de semnalizare a radiațiilor ionizate; dozimetru de control. 3. Supervizor. [Cf. engl., it. monitor].
Sursa: Dicționar de neologisme

MONITÓR1 (‹ fr.) s. n. Navă de luptă, de tonaj mic (500-600 t), blindată și înarmată cu 3-4 tunuri de calibru 100-200 mm. Este unul dintre primele nave militare blindate destinate atacurilor de artilerie în zona litorală. În dotare până la al doilea război mondial.
Sursa: Dicționar enciclopedic

MONITÓR2, -OÁRE (‹ fr., lat.) s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. (În sistemul Bell-Lancaster) Elev foarte bun la învățătură, care ajută pe învățător la predare, instruind o grupă de elevi. ♦ (În trecut) Elev care menținea ordinea și disciplina într-o clasă ♦ Persoană care învață sau supraveghează pe cei ce doresc să practice schi-ul. 2. S. n. Aparat de control al unei instalații de telecomunicații, folosit în exploatare (ex. în regia studioului de televiziune, imaginea trimisă de camera de luat vederi este urmărit de regizor pe un m. de control). 3. S. n. Titlu dat unor publicații periodice oficiale. 4. S. n. Componentă a computerului, reprezentând ecranul acestuia. 5. S. n. (MED.) Sistem de control și avertizare, ale cărui semnale sunt reproduse pe un ecran pentru supravegherea funcțiilor importante ale corpului (tensiunea, pulsul, respirația, temperatura etc.) în tratamentul intensiv, pe parcursul unei operații sau în terapia Röntgen.
Sursa: Dicționar enciclopedic

*monitór, -oáre s. (lat. mónitor, -óris, d. monére, a sfătui, a înștiința. V. monițiune, monetă, mustru). Elev pus să ție [!] liniștea într´o clasă orĭ să-ĭ ajute la studiĭ pe ceĭ slabĭ. S. n., pl. -oare. Titlu unor ziare, maĭ ales oficiale: Monitoru Oficial. Mar. Un fel de bastiment fluvial (și, une-orĭ, și marin) chĭurasat, între încrucișător și contratorpilor (numit așa după un vestit bastiment al Statelor Unite în războĭu de secesiune, de la 1860-65, și construit de ingineru american Erickson). V. aviso, vedetă.
Sursa: Dicționaru limbii românești

monitór1 (persoană) s. m., pl. monitóri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

monitór2 (navă, periodic, aparat, program) s. n., pl. monitoáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

monitor m. elev mai înaintat decât ceilalți și care instruiește pe camarazii săi. ║ n. 1. titlu de ziar: Monitorul oficial; 2. bastiment de răsboiu.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a