Am găsit 12 definiții pentru cuvantul/cuvintele momiță:

MOMÍȚĂ1, momițe, s. f. (Pop.) Ganglion. ♦ Spec. Glandă de la pieptul și de la gâtul unor animale, din care se prepară anumite mâncăruri. – Din bg. momica.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



MOMÍȚĂ2, momițe, s. f. (Pop.; în expr.) A umbla cu chichițe și momițe = a încerca să înșele pe cineva. – Et. nec. Cf. momi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

MOMÍȚĂ3 s. f. v. moimiță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

MOMIȚĂ, momițe, s.f. (În special la pl.) Glande situate în zona pieptului și a gâtului la animale tinere; în gastronomie, momițele de vițel și cele de miel sunt utilizate pentru realizarea de preparate rafinate.
Sursa: Dicționar gastronomic explicativ

momíță3, momíțe, s.f. (reg.) momeală.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme

momíță (momíțe), s. f. – Ganglioni de animale din care se pregătesc mîncăruri. Bg. momici (Candrea; Conev 90). Der. din sb. micina „tumoare” (Cihac, II, 202) nu pare posibilă.
Sursa: Dicționarul etimologic român

1) momíță, V. maĭmuță.
Sursa: Dicționaru limbii românești

2) momíță f., pl. e (bg. momici). Munt. Glandă (mură) din josu gîtuluĭ la mel saŭ la vițel, care pentru uniĭ e o mîncare delicată.
Sursa: Dicționaru limbii românești

3) momíță f., pl. e (d. momesc). Fam. A umbla cu chichițe și momițe, a umbla cu momelĭ, cu înșelăcĭune.
Sursa: Dicționaru limbii românești

momíță (ganglion, produs de măcelărie) (pop.) s. f., g.-d. art. momíței; pl. momíțe
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

momiță f. momeală: cu chichițe și momițe.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

momiță f. Mold. maimuță: vr´o momiță sau vr´un urs AL. [Vechiu-rom. moimiță, diminutiv din moimă, maimuță = ung. MAJOM].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a