molitví, molitvésc, vb. IV (înv. reg.) a dezlega de păcate, a curăța, a purifica.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
molitví, vb. tranz. – A citi o rugăciune pentru iertarea păcatelor: „Siu joia l-o născut, / Vinerea l-o molitvit, / Sâmbăta l-o botezat, / Duminica l-o însurat” (Țiplea 1906: 431). – Din molitvă.
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș