MOÍRĂ, Moire, s. f. pr. Personificare a destinului în mitologia greacă. În epocile homerice, Moira apare fie ca o forță impersonală, fie ca o divinitate implacabilă în fața căreia chiar și Zeus trebuie să se plece. La Hesiod, apar trei Moire: Clotho, care toarce firul vieții muritorilor, Lachesis, care îi determină lungimea, și Atropos care taie acest fir. La romani, corespunzătoare Moirelor sunt Parcele. [din Dicționar Enciclopedic Român, Ed. Politică 1965, vol. III]Sursa: Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare moíră s. f. (mit.; pl.) Divinitate greacă personificând destinul. (< gr. moira)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
MOÍRĂ s.f. (Mit.; la pl.) Divinitate greacă personificând destinul. V. parce. [Pron. mo-i-ră. / < gr. moira].
Sursa: Dicționar de neologisme