MODERNITÁTE s. f. modernism (1). (< fr. modernité)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
MODERNITÁTE s. f. Caracterul a ceea ce este modern. – Cf. fr. modernité.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
MODERNITÁTE s.f. Caracterul a ceea ce este modern. [Cf. fr. modernité].
Sursa: Dicționar de neologisme
*modernitáte f. (d. modern). Calitatea de a fi modern, în curentu timpuluĭ: modernitatea uneĭ artileriĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
modernitáte s. f., g.-d. art. modernitắțiiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită modernitate f. caracterul celor moderne.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
MODERNITÁTE s. f. Caracterul a ceea ce este modern. ♦ Calitate a unui autor sau a unei opere de a fi moderne. ♦ Ansamblul trăsăturilor care definesc epoca sau spiritul modern. – Cf. fr. modernité.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)