MITOMÁN, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de mitomanie. (< fr. mythomane)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
MITOMÁN, -Ă, mitomani, -e, s. m. și f. Persoană care suferă de mitomanie. – Din fr. mythomane.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a MITOMÁN, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de mitomanie. [< fr. mythomane].
Sursa: Dicționar de neologisme
!mitomán adj. m., s. m., pl. mitománi; adj. f., s. f. mitománă, pl. mitománeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită MITOMÁN, -Ă, mitomani, -e, s. m. și f. Persoană care suferă de mitomanie. – Din fr. mythomane.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 