MITOCĂNÍME s. f. Mulțime de mitocani; totalitatea mitocanilor. – Mitocan + suf. -ime.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a mitocăníme f. Gloată de mitocanĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
mitocăníme s. f., g.-d. art. mitocănímiiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită mitocănime f. gloata mitocanilor.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
MITOCĂNÍME s. f. Mulțime de mitocani; totalitatea mitocanilor. – Mitocan + suf. -ime.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)