MIJLOCITÓR, -OÁRE, mijlocitori, -oare, s. m. și f. Persoană care mijlocește; intermediar, misit, samsar. – Mijloci + suf. -tor.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a mijlocitór, -oáre s. Care mijlocește, mediator, intermediar: mijlocitor de banĭ și mărfurĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești
mijlocitór s. m., pl. mijlocitóriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită mijlocitor m. intermediar: mijlocitori de bani și de mărfuri.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
MIJLOCITÓR, -OÁRE, mijlocitori, -oare, s. m. și f. Persoană care mijlocește; intermediar, misit, samsar. – Mijloci + suf. -tor.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)