MICROSOCIOLOGÍE s. f. 1. studiu sociologic al microgrupurilor. 2. curent pozitivist în sociologia contemporană, care consideră, în spirit idealist-subiectiv, că factorul fundamental al vieții sociale îl constituie relațiile afective din cadrul unor microgrupuri. (< fr. microsociologie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
MICROSOCIOLOGÍE s. f. Studiul formei de sociabilitate în cadrul micilor grupuri sociale (oamenii dintr-o echipă, elevii dintr-o clasă etc.). [Pr.: -ci-o-] – Din fr. microsociologie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
MICROSOCIOLOGÍE s.f. 1. Curent pozitivist în sociologia contemporană care consideră în spirit idealist-subiectiv că factorul fundamental al vieții sociale îl constituie relațiile afective din cadrul unor microgrupuri sau dintre membrii unor grupuri diferite. 2. Studiul microgrupurilor. [< fr. microsociologie].
Sursa: Dicționar de neologisme
MICROSOCIOLOGÍE (‹ fr.) s. f. Curent în sociologie întemeiat în S.U.A. de J. Moreno, care a inițiat studiul formelor elementare de sociabilitate (oamenii dintr-un atelier sau birou, dintr-o echipă, elevii dintr-o clasă etc.), cercetând relațiile afective (simpatie, antipatie, indiferență) și aplicând la studiul acestora relații, metode cantitative (sociometrie). Într-un sens mai larg, m. este tendința de a limita studiul sociologic la cercetarea formelor elementare de sociabilitate; m. nu se poate substitui însă sociologiei ca atare, reprezentând doar un capitol al acesteia.Sursa: Dicționar enciclopedic microsociologíe (mi-cro-, -ci-o-) s. f., art. microsociología, g.-d. microsociologíi, art. microsociologíeiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită MICROSOCIOLOGÍE s. f. Studiul formei de sociabilitate în cadrul micilor grupuri sociale (oamenii dintr-o echipă, elevii dintr-o clasă etc.). [Pr.: -ci-o-] – Din fr. microsociologie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)