Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele mițuire:

MITUÍRE, mituiri, s. f. Acțiunea de a mitui și rezultatul ei; mituială. [Pr.: -tu-i-] – V. mitui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


mituíre s. f., g.-d. art. mituírii; pl. mituíri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

MITUÍRE, mituiri, s. f. Acțiunea de a mitui și rezultatul ei; mituială. [Pr.: -tu-i-] – V. mitui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MIȚUÍRE, mițuiri, s. f. Acțiunea de a mițui și rezultatul ei; mițuială, mițuit. [Pr.: -țu-i-] – V. mițui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

mițuíre (pop.) s. f., g.-d. art. mițuírii; pl. mițuíri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

MIȚUÍRE, mițuiri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a mițui și rezultatul ei; mițuială, mițuit. [Pr.: -țu-i-] – V. mițui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

mițuire - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul mițui

mituire - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul mitui