MESÁJ s. n. 1. informație, comunicare; știre, veste. ◊ comunicare telefonică la biroul poștal, care este transmisă destinatarului pe cale poștală. 2. comunicare oficială adresată de șeful statului către armată, către popor etc. ◊ formă de comunicare larg uzitată la nivelul șefilor de state și de guverne, prin care se exprimă puncte de vedere sau propuneri privind soluționarea unor probleme importante și de actualitate ale relațiilor internaționale. 3. încărcătura de idei și de sentimente, de semnificații și de atitudini a unei opere de artă. 4. ~ genetic = cantitatea de informații din moleculele acidului ribonucleic ale unui organism. 5. (cib.) lot de informații formând un tot inteligibil sau exploatabil și transmis deodată. (< fr. message)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
MESÁJ, mesaje, s. n. 1. Apel oral sau scris (cu caracter oficial) adresat poporului, armatei etc. 2. Ceea ce se predă sau se comunică cuiva, ceea ce trebuie predat sau comunicat cuiva; știre, veste, comunicare. [Var.: meságiu s. n.] – Din fr. message.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
MESÁJ s.n. 1. Comunicare oficială adresată de șeful statului către armată, către popor etc. ♦ Document oficial conținând în general puncte de vedere deosebite în probleme la ordinea zilei sau care reclamă o urgentă soluționare. 2. Știre, veste. ♦ Comunicare telefonică făcută la biroul poștal și transmisă destinatarului pe cale poștală. 3. Conținutul de idei al unei opere de artă; nota specială a unui scriitor; semnificație. 4. Mesaj genetic = cantitatea de informații înmagazinată în moleculele acidului ribonucleic ale unui organism dat. 5. (Cib.) Lot de informații formând un tot inteligibil sau exploatabil și transmis deodată. [Var. mesagiu s.n. / < fr. message].
Sursa: Dicționar de neologisme
mesáj (mesáje), s. n. – 1. Adresă, trimitere. – 2. Comunicare. – 3. Comunicat oficial al Suveranului către puterea legislativă. – Var. mesagiu. Fr. message și var. din it. messagio. – Der. mesajer (var. mesager), s. m. (trimis, sol), din fr. messager, it. messaggiero, al cărui var. pare preferată formei de bază; mesajerie (var. mesagerie), s. f. (transport de mărfuri pe calea ferată), din fr. messagerie.Sursa: Dicționarul etimologic român mesáj s. n., pl. mesájeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită mesaj n. 1. însărcinare de a spune sau de a aduce ceva; 2. pachet, depeșă; 3. comunicațiune oficială între puterea executivă și corpurile legiuitoare: mesajul Tronului (= fr. message).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
MESÁJ, mesaje, s. n. 1. Apel oral sau scris (cu caracter oficial) adresat poporului, armatei etc. 2. Ceea ce se predă sau se comunică cuiva, ceea ce trebuie predat sau comunicat cuiva; știre, veste, comunicare. [Var.: meságiu s. n.] – Din fr. message.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)