MERÁR, merari, s. m. (Rar) Cultivator sau vânzător de mere. – Măr2 + suf. -ar.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a merár (rar) s. m., pl. meráriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită
merar m. cel ce vinde mere.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
MERÁR, merari, s. m. (Rar) Cultivator sau vânzător de mere. – Măr2 + suf. -ar.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)