MENTÓL s. n. substanță aromatică volatilă din uleiul de mentă, sau sintetic, folosit ca antiseptic și calmant. (< fr. menthol)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
MENTÓL s. n. Substanță volatilă cu miros aromatic, în formă de cristale, obținută din ulei de mentă sau pe cale artificială, întrebuințată în farmacie și în cosmetică. – Din fr. menthol.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
MENTÓL s.n. Substanță aromatică extrasă din uleiul de mentă. [< fr. menthol].
Sursa: Dicționar de neologisme
mentól s. n.Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită mentol n. Med. un fel de camfor ce constitue partea solidă a esenței de mentă (antiseptic).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
MENTÓL s. n. Substanță volatilă cu miros aromatic, în formă de cristale, obținută din ulei de mentă sau pe cale artificială, folosită în farmacie și în cosmetică. – Din fr. menthol.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)