MELODÍST, -Ă s. m. f. compozitor de melodii. (< fr. mélodiste)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
MELODÍST, -Ă, melodiști, -ste, s. m. și f. Compozitor de melodii; muzician care concepe melodia ca element esențial în muzică; compozitor la care predomină elementul melodic. – Din fr. mélodiste.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a MELODÍST s.m. Compozitor de melodii. [Cf. fr. mélodiste, it. melodista].
Sursa: Dicționar de neologisme
*melodíst, -ă s. Muzicant care compune melodiĭ, care se interesează maĭ mult de melodie: Bellini e maĭ ales melodist.
Sursa: Dicționaru limbii românești
melodíst (rar) s. m., pl. melodíștiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită MELODÍST, -Ă, melodiști, -ste, s. m. și f. (Rar) Compozitor de melodii; muzician care concepe melodia ca element esențial în muzică; compozitor la care predomină elementul melodic. – Din fr. mélodiste.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 