MARUFLÁ vb. tr. a lipi un material flexibil, o pânză pictată pe un suport rigid cu maruflu. (< fr. maroufler)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
MARUFLÁ, maruflez, vb. I. Tranz. A lipi cu maruflu. – Din fr. maroufler.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)
MARUFLÁ, maruflez, vb. I. Tranz. A lipi cu maruflu. – Din fr. maroufler.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a *maruflá (a ~) (-ru-fla) vb., ind. prez. 3 marufleázăSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită MARÚFLĂ s. f. v. maruflu.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a MARÚFLĂ s.f. v. maruflu.
Sursa: Dicționar de neologisme
MARÚFLĂ s. f. v. maruflu.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)