Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele mansarda:

MANSÁRDĂ s. f. etaj situat sub acoperiș, cu tavanul înclinat și amenajat ca locuință. (< fr. mansarde)
Sursa: Marele dicționar de neologisme



MANSÁRDĂ, mansarde, s. f. Încăpere sau ansamblu de încăperi locuibile, așezate imediat sub acoperiș (având tavanul și pereții oblici sau neregulați); etaj situat imediat sub acoperișul unei clădiri. – Din fr. mansarde.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

MANSÁRDĂ s.f. Ultimul etaj al unei case, așezat sub acoperiș, cu tavanul înclinat și amenajat ca locuință. [< fr. mansarde, cf. Mansard, arhitect francez].
Sursa: Dicționar de neologisme

mansardă, mansarde s. f. cap.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

*mansárdă f., pl. e (fr. mansarde, d. numele arhitectuluĭ Mansard [† 1666]). Cameră în podu [!] uneĭ case.
Sursa: Dicționaru limbii românești

mansárdă s. f., g.-d. art. mansárdei; pl. mansárde
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

mansardă f. cameră sub acoperișul unei case (= fr. mansarde).
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

MANSÁRDĂ, mansarde, s. f. Încăpere sau ansamblu de încăperi locuibile, așezate imediat sub acoperiș (având tavanul și pereții oblici sau neregulați); etaj situat imediat sub acoperișul unei clădiri. – Din fr. mansarde.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)