MANCÚRT s. m. cel care a uitat ororile dictaturii, memoria, și-a uitat etnia. ◊ (p. ext.) persoană înrobită total și îndobitocită. (< rus. mankurt)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
*mancúrt s. m., pl. mancúrțiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită MANCÚRT, mancurți, s. m. Persoană lipsită de memorie, care se supune orbește unui stăpân. – Din rus. mankurt.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 