MAHARANÍ s. f. inv. soție de maharajah. (< fr. maharani)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
MAHARANÍ s. f. invar. Soție de maharajah. – Din fr. mahārāni.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
MAHARANÍ s.f. invar. Soție de maharadjah. [< fr. maharani].
Sursa: Dicționar de neologisme
maharaní s. f., g.-d. lui maharaní; pl. maharaníSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită MAHARANÍ s. f. Soție de maharajah. – Din fr. mahārāni.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)