Am găsit 6 definiții pentru cuvantul/cuvintele magnetometru:

MAGNETOMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea intensității câmpurilor magnetice. (< fr. magnétomètre)
Sursa: Marele dicționar de neologisme


MAGNETOMÉTRU, magnetometre, s. n. Instrument cu care se măsoară intensitatea câmpului magnetic. – Din fr. magnétomètre.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

MAGNETOMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurarea intensității câmpurilor magnetice. [< fr. magnétomètre].
Sursa: Dicționar de neologisme

MAGNETOMÉTRU (‹ fr. {i}; {s} magneto- + gr. metron „măsură”) s. n. Instrument pentru măsurarea intensității, direcției și gradientului câmpului magnetic. Există m. magnetostatice, magnetodinamice, electromagnetice, cu inducție, cuantice (supraconductoare).
Sursa: Dicționar enciclopedic

magnetométru (-me-tru) s. n., art. magnetométrul; pl. magnetométre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

MAGNETOMÉTRU, magnetometre, s. n. Instrument cu care se măsoară intensitatea câmpului magnetic. – Din fr. magnétomètre.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)