Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele măturare:

MATURÁRE, maturări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a (se) matura și rezultatul ei; maturizare. ♦ Maturație. – V. matura.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



MATURÁRE s.f. Acțiunea de a (se) matura și rezultatul ei; maturizare; (spec.; bot.) maturație, coacere. [< matura].
Sursa: Dicționar de neologisme

maturáre (rar) s. f., g.-d. art. maturắrii
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

MATURÁRE s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) matura și rezultatul ei; maturizare. ♦ Maturație. – V. matura.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MĂTURÁRE, măturări, s. f. Acțiunea de a mătura; măturat. – V. mătura.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

măturáre s. f., g.-d. art. măturắrii; pl. măturắri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

MĂTURÁRE, măturări, s. f. Acțiunea de a mătura; măturat. – V. mătura.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

măturare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul mătura

maturare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul matura