Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele măslin:

maslín-, V. măslin-.
Sursa: Dicționaru limbii românești



MĂSLÍN, măslini, s. m. 1. Arbore fructifer cu frunze persistente, lanceolate, de culoare verde-deschis pe partea superioară și albă-argintie pe partea inferioară, pieloase, lucioase, și cu fructe ovoide, brune-verzui, cultivat mai mult în regiunile mediteraneene pentru lemnul și mai ales pentru fructele lui, bogate în ulei (Olea europaea). 2. Ramură de măslin (1), simbol al păcii. – Din măslină (derivat regresiv).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

măslín (măslíni), s. m. – Arbore (Olea europaea). – Var. (Mold.) maslin. Sl. maslina (Miklosich, Slaw. Elem., 29; Miklosich, Lexicon, 363; Cihac, II, 188); cf. maslu.Der. măslină, s. f. (fructul măslinului), cf. mr. mas(i)nă, megl. măslincă (‹ bg. maslinka); măslinar, s. m. (culegător, negustor de măsline; poreclă dată grecilor în general); măsliniș, s. n. (loc cu măslini); măsliniu, adj. (de culoarea măslinei).
Sursa: Dicționarul etimologic român

măslín (vest) și maslín (est) m. (d. măslină). Un arbore oleaceŭ perpetuŭ verde care produce maslinele (ólea europáea) – Măslinu era în vechime simbolu înțelepcĭuniĭ, păciĭ, abundanțeĭ [!] și gloriiĭ.
Sursa: Dicționaru limbii românești

MĂSLÍN (‹ măslină) s. m. Arbore fructifer, mediteranean, din familia oleaceelor, înalt de 10-20 m, cu frunze persistente (verzi tot timpul anului), lanceolate, pieloase, lucitoare și flori albe, grupate în panicule axilare (Olea europaea); m. este cultivat pentru lemnul și fructele sale. Anticii îl considerau simbol al păcii, iar cel ce avea de făcut o propunere de împăcare sau o rugăminte se înfățișa cu o ramură de m.
Sursa: Dicționar enciclopedic

măslín s. m., pl. măslíni
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

măslin m. pom totdeauna verde ce face măsline, crește în țările meridionale ale Europei (Olea europaea): măslinul era la cei vechi simbolul păcii. [Tras din măslină].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

MĂSLÍN, măslini, s. m. 1. Arbore fructifer cu frunze persistente, lanceolate, de culoare verde-deschis pe partea superioară și albă-argintie pe partea inferioară, pieloase, lucioase, și cu fructe ovoide, brune-verzui, cultivat mai mult în regiunile mediteraneene pentru lemnul și mai ales pentru fructele lui, bogate în ulei (Olea europaea). 2. Ramură de măslin (1), simbol al păcii. – Din măslină (derivat regresiv).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)