Am găsit 12 definiții pentru cuvantul/cuvintele măgăriță:

MĂGĂRÍȚĂ, măgărițe, s. f. 1. Femela măgarului (1); măgăreață. 2. Calificativ dat unei femei proaste, încăpățânate sau obraznice. [Acc. și mắgăriță] – Măgar + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



măgăriță, măgărițe s. f. (peior.) fată sau femeie proastă, încăpățânată sau obraznică
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

măgăríță (est) și mắgăriță (vest) f., pl. e (tot așa, bg. magaríca și sîrb. màgarica). Femela măgaruluĭ. – În Munt. vest măgăreață, pl. ețe.
Sursa: Dicționaru limbii românești

!mắgăriță/măgăríță s. f., g.-d. art. mắgăriței/măgă­ríței; pl. mắgărițe/măgăríțe
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

măgăriță f. 1. femeiușcă măgarului; 2. crucea dinapoi a carului; 3. căciula stâlpilor la o casă țărănească.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

MẮGĂRIȚĂ, măgărițe, s. f. 1. Femela măgarului (1); măgăreață. 2. Fig. Calificativ dat unei femei proaste, încăpățânate sau obraznice. [Acc. și: măgăríță] – Măgar + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

MĂGĂRÍȚĂ, măgărițe, s. f. 1. Femela măgarului (1); măgăreață. 2. Calificativ dat unei femei proaste, încăpățânate sau obraznice. [Acc. și mắgăriță] – Măgar + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

măgăriță, măgărițe s. f. (peior.) fată sau femeie proastă, încăpățânată sau obraznică
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

măgăríță (est) și mắgăriță (vest) f., pl. e (tot așa, bg. magaríca și sîrb. màgarica). Femela măgaruluĭ. – În Munt. vest măgăreață, pl. ețe.
Sursa: Dicționaru limbii românești

!mắgăriță/măgăríță s. f., g.-d. art. mắgăriței/măgă­ríței; pl. mắgărițe/măgăríțe
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

măgăriță f. 1. femeiușcă măgarului; 2. crucea dinapoi a carului; 3. căciula stâlpilor la o casă țărănească.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

MẮGĂRIȚĂ, măgărițe, s. f. 1. Femela măgarului (1); măgăreață. 2. Fig. Calificativ dat unei femei proaste, încăpățânate sau obraznice. [Acc. și: măgăríță] – Măgar + suf. -iță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)