Am găsit 4 definiții pentru cuvantul/cuvintele mâncătură:

MÂNCĂTÚRĂ, mâncături, s. f. 1. Eroziune a solului (mai ales sub acțiunea apei). 2. (Reg.) Urmă lăsată de anumite boli care degradează țesuturile organismului. – Mânca + suf. -ătură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


mâncătúră s. f., g.-d. art. mâncătúrii; pl. mâncătúri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

mâncătură f. efect al mâncării sau roaderii: gaură, înfundătură.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

MÂNCĂTÚRĂ, mâncături, s. f. 1. Eroziune a solului (mai ales sub acțiunea apei). 2. (Reg.) Urmă lăsată de anumite boli care degradează țesuturile organismului. – Mânca + suf. -ătură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)