Am găsit 12 definiții pentru cuvantul/cuvintele lujer:

LÚJER, lujeri, s. m. Tulpină sau porțiune de tulpină subțire (la plantele erbacee); ramură tânără (de 1-2 ani) la plantele lemnoase. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



lújer (lújere), s. n. – Tulpină, vrej, cocean. – Var. hluj(er), luger, hlujan. Sb. lužanj „praz”, lužan „narcisă”, lužanjica „zambilă”. Pentru tranziția semantică, cf. sp. puerro și porreta. Der. din sl. hladŭ „bețișor” (Cihac, II, 139; Byhan 314) este mai puțin probabilă. Din hlujan s-a obținut hlujer prin schimb de suf. și apoi hluj, sing. refăcut (Byck-Graur 28).
Sursa: Dicționarul etimologic român

lújer, V. hluj.
Sursa: Dicționaru limbii românești

lújer s. m., pl. lújeri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

lujer m. 1. cotor; 2. vârfurile și ramurile tinere de viță [V. hluj].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

LÚJER, lujeri, s. m. Tulpină sau porțiune de tulpină subțire (la plantele erbacee); ramură tânără (de 1-2 ani) la plantele lemnoase. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

LÚJER, lujeri, s. m. Tulpină sau porțiune de tulpină subțire (la plantele erbacee); ramură tânără (de 1-2 ani) la plantele lemnoase. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

lújer (lújere), s. n. – Tulpină, vrej, cocean. – Var. hluj(er), luger, hlujan. Sb. lužanj „praz”, lužan „narcisă”, lužanjica „zambilă”. Pentru tranziția semantică, cf. sp. puerro și porreta. Der. din sl. hladŭ „bețișor” (Cihac, II, 139; Byhan 314) este mai puțin probabilă. Din hlujan s-a obținut hlujer prin schimb de suf. și apoi hluj, sing. refăcut (Byck-Graur 28).
Sursa: Dicționarul etimologic român

lújer, V. hluj.
Sursa: Dicționaru limbii românești

lújer s. m., pl. lújeri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

lujer m. 1. cotor; 2. vârfurile și ramurile tinere de viță [V. hluj].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

LÚJER, lujeri, s. m. Tulpină sau porțiune de tulpină subțire (la plantele erbacee); ramură tânără (de 1-2 ani) la plantele lemnoase. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)