LÓSTRIȚĂ, lostrițe, s. f. Pește răpitor, asemănător cu păstrăvul, cu corpul lung, aproape cilindric, cu gura mare și cu dinții puternici, care trăiește în râurile de munte (Hucho hucho). – Cf. ucr., rus. losos' „somon”.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a LÓSTRIȚĂ s.f. (Iht.) Pește migrator din fam. salmonidelor (somoni și păstrăvi), de talie mare, putând ajunge la o lungime de 1,5 m, frumos colorat în albăstrui-argintiu (Hucho hucho); este un somon specific bazinului dunărean, urcând pe Tisa și Sava, dar și până în râurile de munte românești, Bistrița, Vișeu ș.a., numit în it. salmone di Danubio, în germ. Donaulachs (= somon de Dunăre).
Sursa: Dicționar gastronomic explicativ
lóstriță (lóstrițe), s. f. – Pește (Salmo hucho). – Var. lostiță, lostoță, lostică, lǫstuță, lostov. Sl. lososĭ (Cihac, II, 176; Tiktin); cf. pol. łosos, sb., rus. losos. Der. nu este clară.Sursa: Dicționarul etimologic român lóstriță, -e, s.f. – Pește răpitor (Hucho hucho), asemănător cu păstrăvul, care trăiește în râurile de munte (Vișeu, Vaser, Novăț și Ruscova, în Maramureș). – Cf. ucr. losos „somon” (DEX).
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș
lóstriță s. f., g.-d. art. lóstriței; pl. lóstrițeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită lostriță f. soiu de pește cu aripioare la pântece și cu carnea delicioasă (Salmo trutta). [Și lostosă = rus. LOSOSŬ, somon].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
LÓSTRÍȚĂ, lostrițe, s. f. Pește răpitor, asemănător cu păstrăvul, cu corpul lung, aproape cilindric, cu gura mare și cu dinții puternici, care trăiește în râurile de munte (Hucho hucho). – Cf. ucr., rus. l o s o s ’ „somon”.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)