LOCÁNTĂ/LOCÁNDĂ s. f. han, local unde se servesc băuturi. (< ngr. lokanta, it. locanda)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
LOCÁNTĂ s. f. v. locandă.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
locántă/locándă (înv.) s. f., g.-d. art. locántei/locándei; pl. locánte/locándeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită LOCÁNTĂ, locante, s. f. (înv.) Han2, local în care se servesc băuturi; ospătărie, birt. [Var.: locándă s. f.] – Din it. locanda, ngr. lokánta.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)