lívăr, lívere, s.n. (înv.) pârghie, manetă.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
lívăr n., pl. ere (rut. livar, a. î.; rus. liver, pol. lewar, livar, nsl. lever, d. fr. levier, pîrghie, care vine d. lever, a rîdica [!]. V. ivăr). Mold. Pîrghie, manelă (Arh. 1907, 552).
Sursa: Dicționaru limbii românești