Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele lipitoare:

lipitoare, lipitori s. f. 1. prostituată. 2. (glum.) mustață. 3. parazit social.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române


LIPITOÁRE (‹ lipi) s. f. 1. Vierme anelid din ape dulci, cu corpul alungit, de 0,5-20 cm, turtit dorso-ventral, brun-verzui și cu câte o ventuză la cele două capete (Hirudo medicinalis); gura se află în mijlocul ventuzei anterioare și are trei maxilare tăioase; glandele lor salivare secretă hirudinină, care împiedică coagularea sângelui. Este un parazit temporar, hrănindu-se cu sângele vertebratelor; este folosită în anumite tratamente (de ex. tromboflebită). Trăiește în bazinele de apă dulce și în cele marine. 2. Pasăre călătoare arboricolă, nocturnă, insectivoră; este mai mică decât o turturică, are penajul brun-cenușiu cu pete brune și roșiatice (Caprimulgus europaeus). Stă ziua imobilă pe pământ sau pe crăcile arborilor, cu a căror culoare se confundă. Este oaspete de vară în România. Sin. mulge-capre.
Sursa: Dicționar enciclopedic

lipitoáre f., pl. orĭ (d. a se lipi). Un animal acŭatic ca o omidă mare și care se lipește de oamenĭ și de vite și le suge sîngele și care de aceĭa e întrebuințat cînd trebuĭe să se ĭa sînge cuĭva. Fig. Cămatar [!] grozav, exploatator feroce: Jidaniĭ îs lipitorile țărilor în care trăĭesc. Un fel de rîndunică de noapte (caprimulgus europáeus) care se numește și papalugă și lipitoare (pin [!] aluz. la penele eĭ cafeniĭ și cenușiĭ pestrițe ca spinarea lipitoriĭ. Tot așa: lat. hirundo, rîndunică, și hirudo, lipitoare). O plantă rubiacee care are și o varietate colorantă în roș (aspérula tinctória).
Sursa: Dicționaru limbii românești

lipitoáre, s.f. – (bot.) Iarba faptului, iarbă lipitoare, lipici, scai mărunt (Galium aparine). Fetele se încingeau cu această plantă ca să se uite feciorii la ele (Borza 1968: 74). – Din lipi (< sl. lepiti).
Sursa: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș

lipitoáre1 (persoană) s. f., g.-d. art. lipitoárei; pl. lipitoáre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

lipitoáre2 (vierme, pasăre) s. f., g.-d. art. lipitórii; pl. lipitóri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

lipitoare f. 1. vierme negru de apă care suge sângele corpurilor de cari se lipește: a pune lipitori; 2. fig. speculant, cămătar: lipitorile satelor AL.; 3. Tr. plantă tinctorială de vopsit roșu (Asperula tinctoria); 4. Zool. caprimulg.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Forme flexionare:

lipitoare - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul lipitor

lipitoare - Adjectiv, feminin, Genitiv-Dativ, singular, nearticulat - pentru cuvantul lipitor

lipitoare - Adjectiv, feminin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul lipitor

lipitoare - Adjectiv, feminin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul lipitor