LILIACÉE s. f. pl. familie de plante monocotiledonate, erbacee și lemnoase: crinul. (< fr. liliacées)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
LILIACÉE, liliacee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee monocotiledonate, cu bulbi, rizomi sau tuberculi, cu frunze întregi, având nervuri paralele, și cu fructul de obicei o capsulă sau o bacă; (și la sg.) plantă din această familie. ◊ (Adjectival) Plante liliacee. [Pr.: -li-a-] – Din fr. liliacées.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
LILIACÉE s.f.pl. Familie de plante monocotiledonate, având ca tip crinul; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -li-a-ce-e, sg. invar. / < fr. liliacées, cf. lat. lilium – crin].
Sursa: Dicționar de neologisme
liliacée (-li-a-) s. f., art. liliacéea, g.-d. art. liliacéei; pl. liliacéeSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită liliacee f. pl. familie de plante având ca tip liliacul.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
LILIACÉE, liliacee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee monocotiledonate, cu bulbi, rizomi sau tuberculi, cu frunze întregi, având nervuri paralele, și cu fructul de obicei o capsulă sau o bacă; (și la sg.) plantă din această familie. ◊ (Adjectival) Plante liliacee. [Pr.: -li-a-] – Din fr. liliacée.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)