LICENȚIÉRE, licențieri, s. f. (Rar) Acțiunea de a licenția și rezultatul ei. [Pr.: -ți-e-] – V. licenția.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a LICENȚIÉRE s.f. Acțiunea de a licenția și rezultatul ei. [Pron. -ți-e-. / < licenția].
Sursa: Dicționar de neologisme
licențiére (rar) (-ți-e-) s. f., g.-d. art. licențiérii; pl. licențiériSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită LICENȚIÉRE, licențieri, s. f. (Rar) Acțiunea de a licenția și rezultatul ei. [Pr.: -ți-e-] – V. licenția.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
licențiere - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul licenția