Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele legătorie:

LEGATÓRIE s. f. provincie romană condusă de un legat1 (1). (< lat. legatorie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme



LEGATÓRIE s.f. Provincie romană condusă de un legat. [Gen. -iei. / < lat. legatoria (provincia)].
Sursa: Dicționar de neologisme

LEGĂTORÍE, (1) legătorii, s. f. 1. Atelier sau secție dintr-o întreprindere în care se cartonează sau se broșează cărți, reviste etc. 2. Meseria legătorului de cărți. – Legător + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

legătorie, legătorii s. f. (intl., înv.) riscul de a fi arestat; arestare iminentă.
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

legătoríe f. (după fr. reliure). Barb. Meseria de legător de cărțĭ. Prăvălia saŭ atelieru legătoruluĭ. – Curat rom. și ob. în popor scorțitorie.
Sursa: Dicționaru limbii românești

legătoríe s. f., art. legătoría, g.-d. art. legătoríei; (ateliere) pl. legătoríi, art. legătoríile
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

legătorie f. atelierul legătorului.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

LEGĂTORÍE, (1) legătorii, s. f. 1. Atelier sau secție dintr-o întreprindere în care se cartonează sau se broșează cărți, reviste etc. 2. Meseria legatarului de cărți.Ramură a industriei poligrafice care se ocupă cu legarea materialului tipărit. – Legător + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)