Am găsit 18 definiții pentru cuvantul/cuvintele laban:

LABÁN, labani, s. m. Specie de chefal de culoare cenușie-albăstruie, cu capul mare (Mugil cephalus). – Din rus. loban.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a


labán (labáni), s. m. – Specie de chefal (Mugil Artedi). Rus. loban (DAR).
Sursa: Dicționarul etimologic român

LABÁN (‹ rus.) s. m. Pește teleostean marin din familia mugilidelor, de c. 25-50 cm lungime, de culoare cenușie-albăstruie (Mugil cephalus); chefal mare. Din M. Mediterană pătrunde în Marea Neagră, apoi în Delta Dunării și în lacurile litorale.
Sursa: Dicționar enciclopedic

LABAN (în ebr. „cel alb”) (în Vechiul Testament), fiul lui Batuel și fratele Rebecăi. Bogat crescător de vite la Harar. Fiicele sale, Lia și Rahila, au fost cele două soții ale lui Iacov. În tradiția iudaică este considerat un om viclean și rău. Numele lui înseamnă „alb”, deoarece „strălucește de răutate”.
Sursa: Dicționar enciclopedic

LABAN [laban], Rudolf von (1879-1958), coregraf austriac de origine maghiară. A pus bazele dansului modern, în special a celui expresionist, subordonând mișcarea, ritmul, direcția categoriilor de forță, timp, spațiu, armonie și sensibilitate („Casanova”, „Don Juan”). A creat un sistem de notație coregrafică, care-i poartă numele. Lucrări teoretice („Coregrafie”).
Sursa: Dicționar enciclopedic

labán s. m., pl. labáni
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

laban m. Zool. chefal. [Scurtat din balaban].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Laban m. tatăl Rebecei și socrul lui Iacob.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

LABÁN, labani, s. m. Specie de chefal din familia mugilidelor, de culoare cenușie-albăstruie, cu capul mare (Mugii cephalus). – Din rus. loban.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

LABÁN, labani, s. m. Specie de chefal de culoare cenușie-albăstruie, cu capul mare (Mugil cephalus). – Din rus. loban.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

labán (labáni), s. m. – Specie de chefal (Mugil Artedi). Rus. loban (DAR).
Sursa: Dicționarul etimologic român

LABÁN (‹ rus.) s. m. Pește teleostean marin din familia mugilidelor, de c. 25-50 cm lungime, de culoare cenușie-albăstruie (Mugil cephalus); chefal mare. Din M. Mediterană pătrunde în Marea Neagră, apoi în Delta Dunării și în lacurile litorale.
Sursa: Dicționar enciclopedic

LABAN (în ebr. „cel alb”) (în Vechiul Testament), fiul lui Batuel și fratele Rebecăi. Bogat crescător de vite la Harar. Fiicele sale, Lia și Rahila, au fost cele două soții ale lui Iacov. În tradiția iudaică este considerat un om viclean și rău. Numele lui înseamnă „alb”, deoarece „strălucește de răutate”.
Sursa: Dicționar enciclopedic

LABAN [laban], Rudolf von (1879-1958), coregraf austriac de origine maghiară. A pus bazele dansului modern, în special a celui expresionist, subordonând mișcarea, ritmul, direcția categoriilor de forță, timp, spațiu, armonie și sensibilitate („Casanova”, „Don Juan”). A creat un sistem de notație coregrafică, care-i poartă numele. Lucrări teoretice („Coregrafie”).
Sursa: Dicționar enciclopedic

labán s. m., pl. labáni
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

laban m. Zool. chefal. [Scurtat din balaban].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Laban m. tatăl Rebecei și socrul lui Iacob.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

LABÁN, labani, s. m. Specie de chefal din familia mugilidelor, de culoare cenușie-albăstruie, cu capul mare (Mugii cephalus). – Din rus. loban.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)