jepí, jepésc, vb. IV (reg.) a arde una cu biciul, a croi pe cineva cu biciul.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme
JEPI, denumirea a două vârfuri situate pe versantul prahovean al masivului Bucegi (J. Mici, 2.148 m și J. Mari. 2.071 m). Alcătuite din conglomerate și acoperite de diferite esențe lemnoase, inclusiv jnepeni (în partea superioară).
Sursa: Dicționar enciclopedic
jepi m. pl. soiu de brad pitic ce se află numai pe vârful munților (Pinus pumilio). [Origină necunoscută].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
Forme flexionare:
jepi - Substantiv masculin, Genitiv-Dativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul jep
jepi - Substantiv masculin, Nominativ-Acuzativ, plural, nearticulat - pentru cuvantul jep