IZOMORFÍE s. f. Izomorfism (2). – Din fr. isomorphie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
IZOMORFÍE s. f. izomorfism. (< fr. isomorphie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
IZOMORFÍE s.f. Izomorfism. [Gen. -iei, var. isomorfie s.f. / < fr. isomorphie].
Sursa: Dicționar de neologisme
izomorfíe s. f., art. izomorfía, g.-d. izomorfíi, art. izomorfíeiSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită IZOMORFIE s. f. Izomorfism (2). – Din ff. isomorphie.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) 