Am găsit 5 definiții pentru cuvantul/cuvintele izmeni:

IZMENÍ, izmenesc, vb. IV. Refl. (Fam.) 1. A se purta fără naturalețe, cu mofturi; a se fandosi. 2. A se uita urât, a se strâmba (la cineva), a se schimonosi, a face mutre. – Din sl. izmĕniti „a schimba”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



izmeni, izmenesc v. r. 1. a se purta fără naturalețe; a se fandosi 2. a se uita urât, a se strâmba (la cineva), a se schimonosi
Sursa: Dicționar de argou al limbii române

!izmení (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se izmenéște, imperf. 3 sg. se izmeneá; conj. prez. 3 să se izmeneáscă
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

izmenì v. 1. a schimba în rău, a poci: după ce o izmeniră astfel ISP.; 2. a scoate, a ieși din minți: pe semne că s’a izmenit lumea ISP. [Slav. IZMĬENITI, a schimba: românește cu sensul peiorativ].
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

IZMENÍ, izmenesc, vb. IV. Refl. (Fam.) 1. A se purta fără naturalețe, cu mofturi; a se fandosi. 2. A se uita urât, a se strâmba (la cineva), a se schimonosi, a face mutre. – Din sl. izmĕniti „a schimba”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)