ISTOVÍT, -Ă, istoviți, -te, adj. (Despre ființe) Extrem de obosit, sleit de puteri; extenuat, epuizat, frânt, sleit2, sfârșit2. – V. istovi.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a istovit a. 1. secat: pe un istovit și trist izvor EM.; 2. stors de muncă: la față cât e de istovit! AL.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
ISTOVÍT, -Ă, istoviți, -te, adj. (Despre ființe) Extrem de obosit, sleit de puteri; extenuat, epuizat, frânt, sleit2, sfârșit2. – V. istovi.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
istovit - Verb, Participiu pasiv - pentru cuvantul istovi