IREZISTÍBIL, -Ă, irezistibili, -e, adj. Căruia nu i se poate rezista, căruia nu i se poate împotrivi; nerezistibil. – Din fr. irrésistible.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a IREZISTÍBIL, -Ă adj. căruia nu i se poate rezista, împotrivi. (< fr. irrésistible, lat. irresistibilis)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
IREZISTÍBIL, -Ă adj. Căruia nu i se poate rezista, împotrivi. [Cf. fr. irrésistible, lat. irresistibilis].
Sursa: Dicționar de neologisme
*irezistíbil, -ă adj. (mlat. irresistibilis, d. resistere, a rezista). Căruĭa nu i se poate rezista: forța irezistibilă a unuĭ torent, a uneĭ armate. Adv. În mod irezistibil.
Sursa: Dicționaru limbii românești
irezistíbil adj. m., pl. irezistíbili; f. irezistíbilă, pl. irezistíbileSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită irezistibil a. căruia nu se poate rezista: elocvență irezistibilă.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
IREZISTÍBIL, -Ă, irezistibili, -e, adj. Căruia nu i se poate rezista, căruia nu i se poate împotrivi; nerezistibil. – Din fr. irrésistible.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)