irés și iréz, V. erez.
Sursa: Dicționaru limbii românești
ires n. V. eres: nu mai crede și tu în toate iresurile ISP.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a
íreș și íriș, -ă adj. (ung. erös, robust). Trans. Vest. Sănătos; adevărat (Acad.). – După mine, e confundat cu hireș, fireș, firesc, natural, adevărat, curat.
Sursa: Dicționaru limbii românești