IRADIÁȚIUNE s. f. v. iradiație.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a IRADIAȚIÚNE s.f. v. iradiație.
Sursa: Dicționar de neologisme
*iradiațiúne f. (lat. irradiátio, -ónis. V. radiațiune). Emisiune de raze luminoase. Efuziunea luminiĭ în prejuru [!] unuĭ corp luminos (ca stelele), ceĭa ce face ca acest corp să pară maĭ mare. Fig. Într´un corp organizat, ramificarea fibrelor, vaselor saŭ mișcărilor vitale de la un punct central la circumferență [!]. – Și -áție.
Sursa: Dicționaru limbii românești
IRADIAȚIÚNE s. f. v. iradiație.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)