INTERNÁRE, internări, s. f. Acțiunea de a (se) interna și rezultatul ei. ♦ (Concr.) Document pe baza căruia cineva se poate interna într-un spital. – V. interna.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a INTERNÁRE s.f. Acțiunea de a (se) interna și rezultatul ei. [< interna].
Sursa: Dicționar de neologisme
internare, internări s. f. (intl.) încarcerare.Sursa: Dicționar de argou al limbii române internáre s. f., g.-d. art. internắrii; pl. internắriSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită INTERNÁRE, internări, s. f. Acțiunea de a (se) interna și rezultatul ei. ♦ (Concr.) Document pe baza căruia cineva se poate interna într-un spital. – V. interna.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Forme flexionare:
internare - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul interna