Cautam colaborator matematica

Am găsit 4 definiții pentru cuvantul/cuvintele instruire:

INSTRUÍRE, instruiri, s. f. Acțiunea de a (se) instrui și rezultatul ei, cultivare. – V. instrui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a

INSTRUÍRE s.f. Acțiunea de a (se) instrui și rezultatul ei. [Pron. -stru-i-. / < instrui].
Sursa: Dicționar de neologisme


instruíre s. f., g.-d. art. instruírii; pl. instruíri
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

INSTRUÍRE, instruiri, s. f. Acțiunea de a (se) instrui și rezultatul ei, cultivare. – V. instrui.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

Forme flexionare:

instruire - Verb, Infinitiv lung - pentru cuvantul instrui