Am găsit 8 definiții pentru cuvantul/cuvintele insectivor:

INSECTIVÓR, -Ă, insectivori, -e, adj., s. n. 1. Adj., s. n. (Animal) care se hrănește cu insecte. 2. S. n. (La pl.) Ordin de mamifere, de talie în general mică, cu dinți ascuțiți, a căror hrană principală o constituie insectele; (și la sg.) animal care face parte din acest ordin. – Din fr. insectivore.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



INSECTIVÓR, -Ă I. adj., s. n. (animal) care se hrănește cu insecte. II. s. n. pl. ordin de mamifere inferioare cu dentiție slab dezvoltată, plantigrade, care se hrănesc cu insecte. (< fr. insectivore/s/)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

INSECTIVÓR, -Ă adj. Care se hrănește cu insecte. // s.n.pl. Ordin de mamifere care se hrănesc cu insecte; (la sg.) animal din acest ordin. [< fr. insectivore, cf. lat. insectum – insectă, vorare – a devora].
Sursa: Dicționar de neologisme

*insectivór, -ă adj. (d. insect și -vor din carni-vor). Care se nutrește cu insecte, ca: păsărelele, cîrtița, aricĭu. S. n., pl. e. Un insectivor. V. mamifer.
Sursa: Dicționaru limbii românești

insectivór1 adj. m., pl. insectivóri; f. insectivóră, pl. insectivóre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

insectivór2 s. n., pl. insectivóre
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

insectivor a. care se hrănește mai ales cu insecte. ║ n. pl. insectivore, ordin de mamifere cari se nutresc cu insecte: ariciul și cârtița.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

INSECTIVÓR, -Ă, insectivori, -e, adj., s. n. 1. Adj., s. n. (Animal) care se hrănește cu insecte. 2. S. n. (La pl.) Ordin de mamifere, de talie în general mică, a căror hrană principală o constituie insectele; (și la sg.) animal care face parte din acest ordin. – Din fr. insectivore.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)