Am găsit 7 definiții pentru cuvantul/cuvintele ingredient:

INGREDIENT, ingrediente, s. n. Substanță care intră ca accesoriu în compoziția unui medicament, a unui aliment etc., fie pentru a-i conferi anumite calități, ca material de umplutură într-un produs etc.; ingrediență. [Pr.: -di-ent] – Din fr. ingrédient.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a



INGREDIÉNT s. n. 1. substanță accesorie din compoziția unui medicament, aliment etc. 2. ceea ce concură la un rezultat. (< fr. ingrédient, lat. ingrediens)
Sursa: Marele dicționar de neologisme

INGREDIÉNT s.n. Substanță accesorie din compoziția unui medicament, a unui aliment etc.; mirodenie. [Pron. -di-ent. / < fr. ingrédient, it. ingrediente].
Sursa: Dicționar de neologisme

*ingrediént n., pl. e (lat. ingrédiens, -éntis, part d. in-gredi, in-gréssus, a intra. V. a-gresiune, grad). Tot ceĭa ce intră în compozițiunea unuĭ medicament, uneĭ băuturĭ, unuĭ amestec oare-care: ingredientele groguluĭ îs apa, zahăru, rachiu și lămîĭa.
Sursa: Dicționaru limbii românești

ingrediént (-di-ent) s. n., pl. ingrediénte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită

ingredient n. ceea ce intră in compozițiunea unui medicament, unei băuturi, mâncări etc.
Sursa: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

INGREDIÉNT, ingrediente, s. n. Substanță care intră ca accesoriu în compoziția unui medicament, a unui aliment etc., fie pentru a-i conferi anumite calități, ca material de umplutură într-un produs etc.; ingrediență. [Pr.: -di-ent] – Din fr. ingrédient.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)