INGAMBAMÉNT, ingambamente, s. n. Procedeu poetic cerut de necesități prozodice sau de dorința de a scoate în relief anumite cuvinte, care constă în trecerea unei părți de frază ori propoziție sau a unor cuvinte dintr-un vers în versul următor. – Cf. fr. enjambement.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) INGAMBAMÉNT, ingambamente, s. n. Procedeu poetic cerut de necesități prozodice sau de dorința de a scoate în relief anumite cuvinte, care constă în trecerea unei părți de frază ori propoziție sau a unor cuvinte dintr-un vers în versul următor. – Cf. fr. enjambement.Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a
INGAMBAMÉNT s. n. procedeu de versificație constând în continuarea ideii poetice în versul următor, fără a marca aceasta prin vreo pauză; enjambement, rejet (3). (< it. ingambamento, după fr. enjambement)
Sursa: Marele dicționar de neologisme
INGAMBAMÉNT s.n. (Lit.) Procedeu de versificație constând în continuarea ideii poetice în versul următor, fără a marca aceasta prin vreo pauză; enjambement; rejet. [< it. ingambamento, fr. enjambement].
Sursa: Dicționar de neologisme
INGAMBAMÉNT (după fr. enjambement) s. n. Procedeu poetic utilizat în scopul evidențierii unor cuvinte sau impus de necesități prozodice, care constă într-o noncoincidență a unității de sintaxă cu unitatea de vers, unul sau mai multe cuvinte care aparțin sintactic unui vers fiind deplasate în versul următor. V. rejet.Sursa: Dicționar enciclopedic ingambamént s. n., pl. ingambaménteSursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită